ET'AJ, etaje, s.n. 1. Fiecare dintre părţile unei clădiri de deasupra parterului, cuprinzând încăperile situate pe acelasi plan orizontal; cat, nivel. 2. Parte dintr-o masină de forţă în care se produce o variaţie a vitezei sau a presiunii fluidului. 3. Parte a unui amplificator electric în care se produce una dintre amplificări. 4. Complex de straturi bine individualizate petrografic si faunistic, corespunzând celei mai mici diviziuni a timpului geologic. 5. (Bot.; în sintagma) Etaj de vegetaţie = zonă de vegetaţie cu anumite condiţii proprii, determinate de modificările regimului termic si hidric pe verticală. - Din fr. 'etage.
Sursă : DEX'98 (44396)  - viomih

ET'AJ s. cat, nivel, (rar) rând, (prin Bucov.) pliont, (înv.) plan, pod, streasină. (Casa are trei ~.)
Sursă : Sinonime (183176)  - siveco

et'aj s. n., pl. et'aje
Sursă : DOR (244058)  - siveco

ET'AJ ~e n. 1) Fiecare dintre părţile unei clădiri situate între planseuri deasupra parterului; cat. 2 ) Fiecare dintre porţiunile unor obiecte, unor lucruri, dispuse una peste alta. 3) Fiecare dintre straturile de pământ care corespund în timp unei vârste geologice. 4) Diviziune principală a zăcământului unei mine stabilit în vederea exploatării. /<fr. 'etage
Sursă : NODEX (333745)  - siveco